joi, 22 noiembrie 2012

Scrisoare pierdută


Si uite-asa ma trezesc din nou inaintea unei sesiuni, cu umerii greu apasati de povara inactivitatii, incercand  pentru un auditoriu semi-inexistent sa fac putina figuratie pentru ca nu cumva sa-mi fie aruncate in fata  reprosuri grosolane...



   Despre neajunsul de a nu fi neprihanit, si altele....

marți, 6 noiembrie 2012

Noi suntem treji.

Dar lumea visează. Visează la strașnicii cai verzi pe pereți, cu coama stufoasă, răsfirată peste gâtul gros, musculos, demn și vânjos, al armăsarului imaginar ce întruchipează, simbolic, starea de mai bine...
Vă spun eu: cu așa justificări, înnebunim cu toții. Vă spun eu. Cu astfel de gânduri morbide, ne autodistrugem, încetul cu încetul, secundă cu secundă. Gând peste gând, peste gând, peste gând, peste gând.
Veșnic destrămatul Turn Babel e reconstruit cu sârguință după fiecare depresie, dezamăgire, ezitare sau spaimă...Și nu e bine. Vă spun eu, nu e bine.
Trebuie să ne eliberăm. Să evoluăm și s-avem curajul să spargem barierele. Barierele conformismului, barierele distrofiei mentale și, mai ales, ale fricii de necunoscut. Să avem mințile, trupurile și spiritul într-o relație de pace, de armonie și nu de competiție. Să ne risipim monopolizările, egoismele, furiile și angoasele, păcatele și secretele, rușinile, fricile cele mai lăuntrice. Să purificăm  pur și simplu și să eliberăm, să curățăm...
Și poate, după asta, ne vom simți un pic mai bine.