BIJECTÍV, -Ă adv. (Mat.; despre funcţii) Care este în acelaşi timp surjectivă şi injectivă. [< fr. bijectif].
Excesul se deosebește de inces prin aceea că ne duce cu gândul la o abundență exterioară. Incesul pe de altă parte e doar o abundență interioară.
Excesul se ocupă de lucruri materiale: țigări, bani, oameni, relații și așa mai departe.
Incesul se ocupă de lucruri interioare: singurătate, sete, cunoaștere, frică, îndoială, moarte.
Fiecare om este o mamă.
Se sădește în noi sămânța morții
chiar în clipa în care în mamele noastre
Se sădește în mamele noastre
sămânța morții
în viața în care s-a sădit
sămânța vieții.
Noi stăm în jur de nouă luni într-o burtă.
Prima noastră casă,
prima noastră experiență pământească.
În tot acest timp,
în burta noastră stă moartea.
Prima sa viață,
prima sa experiență omenească.
Noi ieșim după nouă luni.
Moartea iese nu se știe când.
Moartea iese doar atunci când suntem pregătiți...
Incesul este universul morții.
Când noi murim, moartea se naște.
Moartea este complementară vieții,
iar relația viață-moarte este bijectivă.
Pentru a rezolva ambiguitatea relației dintre
moarte și exces,
viață și exces,
dintre moarte și moarte
și așa mai departe, nu trebuie decât să ne îndepărtăm îndeajuns de mult
încât Pământul să devină un punct.
quod erat demonstrandum
Găurile negre se hrănesc mereu cu iluzie.
Drept desert, se folosește timpul.
În jurul găurilor negre,
nu mai există timp.
Ele îl mănâncă pofticios pe tota.
Găurile negre
sunt coșurile de pe fața
Creatorului!
Îi mănâncă tot timpul...
27 martie 2012, Max
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu